Ofensiva uniatismului în Țara Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Martiriul lui Tănase Todoran

Veacul al XVIII-lea pentru creștinii ardeleni este asociat unei istorii grele și dureroase, de vreme ce marchează începutul dezbinării dintre frați, sub presiunea stăpânirii politice străine a vremii, pe fondul unei sărăcii, a instabilității și a nedreptății sociale. De la acest moment istoria românilor din Transilvania se citește diferit. Pe de o parte, avem de-a face cu o lectură în termeni pozitivi și optimiști, în varianta sa pro-apuseană, încercând o argumentare utilitaristă a uniației. Pe de altă parte, într-o hermeneutică pro-răsăriteană a istoriei, acest răstimp înseamnă un moment de glorie provizorie a străinilor de neamul și de credința noastră și o inaugurare de drumuri paralele în cazul celor de un sânge, peste care nu se mai suprapune aceeași credință.

Moartea pentru credință și neam înseamnă a trăi rana și a suporta durerea până la capăt, privind consistent și insistent la Cruce.

Sfântul Atanasie Todoran, bătrânul vajnic de 104 ani, împreună cu Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu prin viața și mărturia lor ortodoxă au devenit, în limbaj imnografic, „biruitori asupra nedreptăților, crainici ai Ortodoxiei și mărturisitori ai Legii lui Hristos”. Acești patru sfinți mucenici capătă o importanță sporită pentru Transilvania și, în mod special, pentru eparhia Clujului, unde au primit mucenicescul sfârșit, descris în memoria populară astfel: „În pământ de m-or băga/ Nu mă las de legea mea/ Asta-i legea lui Hristos/ Sloboziți puștile jos!”

Părintele Ion Alexandru Mizgan își iubește neamul din care provine. Tocmai de aceea, cu sinceritate, vorbește într-un limbaj direct, pe alocuri dur, despre durerile lui, știind că acestea sunt un patrimoniu și, mai ales, o resursă vie pentru o privire realistă, dar și profetică asupra vieții, așa cum se întrupează la timpul prezent.

Socotim că volumul de față poate fi lecturat în această paradigmă. Îl felicităm pe autor și credem că lucrarea sa va fi o sursă utilă de informare pentru toți cei care se vor apropia de istoria Țării Năsăudului într-una din perioadele sale cele mai dificile. Dar, mai credem și că această carte va contribui la o așezare generoasă într-o succesiune de credință și simțire, la timpul prezent, cu cei care au mărturisit și au mucenicit pentru Biserică și neam.

† BENEDICT Bistrițeanul

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului